Puntea Suspinelor este, probabil, cel mai renumit dintre toate podurile din Veneţia. A fost construită la începutul secolului al XVII-lea (mai exact, în 1602) potrivit unui proiect realizat de către Antoni Contino şi, fără a oferi cea mai spectaculoasă privelişte dintre toate atracţiile lagunei, acest pod a dat naştere la câteva legende. Astfel, podul din piatră de var cu ferestre prevăzute cu gratii se întinde între fostele săli ale Inchiziţiei din Palatul Dogilor şi închisorile adiacente Palatului Ducal, astfel încât, aşa cum spune povestea, podul oferea ultima privelişte a oraşului Veneţia condamnaţilor care traversau podul după anunţarea pedepsei. De fapt, această poveste nu este altceva decât un anacronism, Lord Byron fiind cel care, după ce pomeneşte podul în poemele sale, face aluzie la o astfel de referinţă.

În prezent, legenda curentă este că iubiţii care se sărută sub Puntea Suspinelor la apus într-o gondolă vor cunoaşte dragostea eternă. Această poveste romantică, de vreme ce combină tot ceea ce este iconic pentru oraşul Veneţia – gondole, poduri şi romanţă – este destul de atractivă pentru a mobiliza numeroşi turişti să vină şi să se sărute sub Puntea Suspinelor sperând că deznodământul încercării lor nu va dezminţi promisiunea legendei.

Nume:
Puntea Suspinelor (Ponte dei Sospiri)
Adresă:
Rio di Palazzo, San Marco, Veneţia, Italia
Puntea suspinelor din venetiaPuntea Suspinelor


Sus